Odată cu recomandarea de colonoscopie, pacientul primește și o listă de instrucțiuni legate de dietă, laxative și, poate, o clismă. Pentru mulți pacienți pregătirea este o parte neplăcută a investigației, iar unii amână screeningul din această cauză.Totuși, un colon curat poate face diferența între o examinare care depistează polipii și leziunile timpurii și una care trebuie reluată. Ce rol are clisma în timpul pregătirii pentru colonoscopie și când este sau nu necesară?
În screeningul pentru cancerul colorectal medicul trebuie să poată vedea bine mucoasa intestinală. Laxativele ajută, dar pot să nu fie suficiente. O acțiune la nivel local, cu o clismă evacuatorie, de „curățare”, poate fi, la nevoie, o metodă complementară pentru a obține rezultate concludente la colonoscopie.
Dar este clisma obligatorie înainte de colonoscopie? De regulă, nu este necesară, mai ales dacă laxativele și-au făcut efectul și s-a respectat și dieta prescrisă. Răspunsul la această întrebare și alte informații utile despre pregătirea pentru colonoscopie sunt prezentate în continuare.
Colonoscopia, procedura medicală utilă în screeningul cancerului colorectal
Colonoscopia este procedura folosită la examinarea interiorului colonului, rectului și ileonului terminal. Un tub subțire, flexibil, luminat, cu o cameră atașată, permite analiza interiorului colonului.
Rolul diagnostic al colonoscopiei este dublat de rolul terapeutic. În timpul procedurii se pot îndepărta formațiuni, se poate înlătura o obstrucție sau se pot extrage anumite obiecte din colon. Polipii sau alte țesuturi anormale se îndepărtează și ei prin colonoscop, se prelevează și biopsii.
Colonoscopia se recomandă pentru screening, pentru depistarea cancerului colorectal chiar și în lipsa simptomelor. Screeningul pentru cancerul de colon ar trebui să înceapă de la vârsta de 45 de ani și să continue până la 75 de ani, o dată la 10 ani la persoane cu risc mediu, dacă rezultatul colonoscopiei este normal.
Colonoscopia diagnostică este indicată, de regulă, pentru situațiile în care apar simptome digestive specifice sau pentru evaluarea unor afecțiuni cunoscute.
Colonoscopia poate fi recomandată de medicul de familie, internist sau gastroenterolog, după ce sunt evaluați factorii de risc și eventualele simptome. Procedura va fi efectuată de un gastroenterolog sau, la nevoie, de un chirurg colorectal cu pregătire în endoscopie.
Pacienții care primesc recomandare de colonoscopie sunt și cei cu istoric personal sau familial de polipi adenomatoși colorectali sau de cancer. Dacă în istoricul familial există rude de gradul întâi diagnosticate cu cancer colorectal, screeningul trebuie să înceapă cel târziu la 40 de ani sau cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată ruda cea mai tânără, oricare dintre aceste vârste survine mai devreme.
Se va discuta despre colonoscopie în caz de: screening pentru neoplazie colorectală (la persoane cu risc mediu sau cu istoric familial semnificativ, cu risc crescut), nevoie de investigare a simptomelor intestinale sau de monitorizare a polipilor, boli inflamatorii intestinale, diverticuloză sau diverticulită (după remiterea episodului acut), sângerare gastrointestinală inferioară fără o cauză clară.
Este o procedură recomandată și pentru evaluarea unei anomalii găsite la o altă investigație imagistică, pentru supraveghere postoperatorie și excluderea altor diagnostice.
Pregătirea pentru colonoscopie și rolul clismei în screeningul cancerului colorectal
Pregătirea pentru o colonoscopie va începe cu 7 zile înainte de procedură. Unele medicamente și suplimente se întrerup conform indicațiilor medicului și se ajustează treptat alimentația.
Cu 5-7 zile înainte dieta va fi săracă în reziduuri, de exemplu cu pâine albă, orez alb, cereale rafinate și legume gătite fără coajă. Cu 1-3 zile înainte se evită și alimentele cu semințe, iar dieta este săracă în fibre, fără nuci, porumb și popcorn.
Cu o zi înainte de colonoscopie dieta este lichidă clară, bazată pe supă strecurată/bulion la micul dejun, prânz și cină, pentru a reduce senzația de foame. Se evită lichidele roșii sau mov.
În seara dinaintea procedurii medicale sau în ziua procedurii se administrează soluția pentru curățarea colonului, laxativul (determină scaune frecvente). Mai pot fi folosite și tablete, luate cu 1,9 l de apă, în loc de soluția lichidă.
Administrarea se face, de regulă, în două doze, pentru eficiență crescută, cu a doua jumătate a dozei luată cu cinci ore înainte de colonoscopie.
Laxativele cu efect intens pot determina apariția diareei, care e normală în acest context, dar și a balonării abdominale, a senzației de greață și, uneori, a vărsăturilor.
În ziua colonoscopiei pacientul nu va consuma alimente solide, iar cu 2-4 ore înainte se evită lichidele.
Pregătirea pentru colonoscopie include și clisma evacuatorie la nevoie. Clisma va fi simplă, salină sau pe bază de fosfat de sodiu (aceasta din urmă se folosește cu prudență la persoanele cu afecțiuni renale sau cardiace și la vârstnici).
Nu este o metodă de depistare a cancerului colorectal; se curăță doar partea finală a colonului, pentru a se putea observa mai bine mucoasa. Poate fi o etapă complementară a pregătirii pentru colonoscopie, mai ales pentru segmentul distal, adică rectul și colonul sigmoid.
Dacă s-a ales și folosirea clismei, aceasta se va efectua la două ore după cină în seara dinaintea procedurii și a doua zi dimineață. Când procedura e programată după-amiază, se fac două clisme dimineața, la o oră distanță una de alta. Un aspect important de reținut: clisma evacuatorie este opțională și va fi indicată pacienților care nu și-au putut curăța bine colonul din diverse motive.
Este important să amintim și clisma baritată. Clisma baritată (irigografia cu dublu contrast), metodă radiologică utilizată anterior în screeningul cancerului colorectal, este distinctă de colonoscopie și folosește raze X pentru a identifica formațiuni anormale în colon. Ea poate evidenția leziuni maligne și premaligne, dar poate rata polipii sub 1 cm. Nu are rezultate atât de bune precum colonoscopia.
Rolul clismei evacuatorii este, așadar, de curățare a rectului și a colonului distal, dacă lichidul eliminat nu este încă limpede sau când se va efectua și o rectoscopie, cu examinarea ultimei părți a intestinului. Prin această metodă de curățare polipii mici, care pot fi acoperiți de reziduuri, vor putea fi observați mai ușor și pot fi identificate, de asemenea, sursele de sângerare, zonele de inflamație, ulcerațiile, vasele de sânge fragile.
Un colon curat permite înaintarea mai simplă a colonoscopului, reducând disconfortul pacientului și riscul de complicații, timpul de examinare putând fi scurtat, deoarece sunt necesare mai puține spălări și aspirări de reziduuri. Reprogramările, dacă rectul și colonul au rămas murdare, pot fi necesare chiar dacă s-a efectuat și o clismă evacuatorie conform indicațiilor specialiștilor.
La MedLife, pacienții care au nevoie de colonoscopii le pot efectua în cadrul spitalelor private din rețea. Medicii gastroenterologi vor urmări ca procesul de pregătire pentru procedură să fie corect și eficient. O clismă evacuatorie se poate efectua la nevoie pentru ca colonoscopia să ofere rezultate cât mai clare.
Personalul medical se va ocupa de administrarea clismelor înainte de colonoscopie, dacă medicul le recomandă sau pacientul le solicită.
Echipele medicale și abordarea multidisciplinară pot permite pacientului care se adresează MedLife să primească răspunsuri la multe dintre întrebările despre cancerul colorectal și colonoscopie. Tratamentele și diagnosticarea se vor realiza, de regulă, pe baza analizelor, testelor și procedurilor medicale efectuate în cadrul rețelei MedLife.
Accesul la aparatură pentru investigații imagistice, decontările CNAS cu bilet de trimitere pentru investigații și analize, programările online, telefonice și prin aplicație sunt beneficii pe care le pot avea pacienții care au avut încredere în MedLife.
