Durerea sau crampele la nivelul gambelor care apar în timpul mersului și dispar la repaus sunt adesea puse pe seama oboselii musculare sau a înaintării în vârstă. În realitate, acest simptom, cunoscut sub numele de claudicație intermitentă, poate fi semnalul de alarmă al unei afecțiuni circulatorii serioase și frecvente: boala arterială periferică. Aceasta este o condiție cronică, cauzată de îngustarea arterelor care transportă sângele către membrele inferioare, privând astfel mușchii și țesuturile de oxigenul necesar.
Boala arterială periferică (BAP) nu este doar o problemă locală, a picioarelor. Prezența ei este un indicator puternic al aterosclerozei sistemice, ceea ce înseamnă că și arterele inimii (coronare) și ale creierului (carotide) sunt, cel mai probabil, afectate. De aceea, diagnosticarea și tratamentul timpuriu sunt esențiale nu doar pentru a îmbunătăți mobilitatea, ci și pentru a reduce riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. La Dorna Medical, oferim o abordare integrată a sănătății cardiovasculare, de la diagnostic la managementul pe termen lung.
Ce este boala arterială periferică?
Boala arterială periferică apare atunci când arterele membrelor inferioare se îngustează sau se blochează din cauza depunerilor de grăsimi și colesterol (plăci de aterom) pe pereții acestora. Acest proces, numit ateroscleroză, reduce progresiv fluxul de sânge către picioare. Principalii factori de risc care accelerează acest proces sunt:
- Fumatul: Este cel mai important factor de risc.
- Diabetul zaharat: Nivelul crescut de zahăr din sânge deteriorează vasele de sânge.
- Dislipidemia: Nivelul crescut al colesterolului „rău” (LDL).
- Hipertensiunea arterială: Tensiunea crescută lezează pereții arterelor.
- Vârsta: Riscul crește semnificativ după vârsta de 50 de ani.
- Istoricul familial de boli cardiovasculare.
Recunoașterea simptomelor
Cel mai clasic simptom este claudicația intermitentă: o durere sub formă de crampă la nivelul gambelor, coapselor sau feselor, care apare predictibil în timpul mersului și se ameliorează rapid la oprire. Pe măsură ce boala avansează, distanța pe care o persoană o poate parcurge fără durere scade.
Alte semne de alarmă includ picioare reci, modificări ale culorii pielii (care devine palidă sau vineție), căderea părului de pe picioare, unghii îngroșate sau răni și ulcerații la nivelul degetelor sau călcâielor, care se vindecă foarte greu. În stadiile cele mai severe, durerea poate apărea și în repaus, în special noaptea, și există un risc real de gangrenă și amputare.
Diagnosticul bolii arteriale periferice este esențial pentru a preveni complicațiile și pentru a evalua riscul cardiovascular general. Un consult de cardiologie în Iași la Dorna Medical permite o evaluare completă, de la teste simple la investigații imagistice avansate, precum ecografia Doppler vasculară. De asemenea, în rețeaua noastră de clinici, se pot efectua evaluări cardiovasculare complete și în Suceava, Cajvana, Rădăuți și Vatra Dornei.
Opțiuni de tratament
Tratamentul BAP are două obiective majore: gestionarea simptomelor pentru a îmbunătăți mobilitatea și, cel mai important, oprirea progresiei aterosclerozei pentru a reduce riscul de evenimente cardiovasculare majore.
Modificarea stilului de viață: Renunțarea completă la fumat este esențială. Un program de exerciții fizice regulate, supervizat, este extrem de eficient pentru ameliorarea claudicației.
Tratament medicamentos: Include medicamente pentru scăderea colesterolului (statine), pentru controlul tensiunii arteriale și al diabetului, și antiagregante plachetare (precum aspirina) pentru a preveni formarea cheagurilor.
Proceduri intervenționale: În cazurile severe, se poate recurge la angioplastie cu stent (pentru a redeschide artera blocată) sau la intervenții chirurgicale de bypass.
Concluzie
Durerea la mers nu este o parte normală a îmbătrânirii, ci poate fi un semn serios al bolii arteriale periferice. Această afecțiune necesită o abordare medicală serioasă, deoarece reflectă starea de sănătate a întregului sistem cardiovascular. Un diagnostic pus la timp și un plan de tratament corect pot ameliora simptomele, pot preveni complicațiile severe și pot reduce semnificativ riscul de infarct și AVC.
